Obiectivele pe care şi le propune o societate responsabilă depăşesc resursele şi competenţele administraţiei publice. Participarea şi responsabilitatea tuturor nu este o opţiune, ci o condiţie pentru a prezerva mediul economic şi mediul natural - cultura şi civilizaţia. Angajamentul şi obiectivele CEDD se înscriu în această perspectivă.

 

 

 

 

Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător (DRM)

 

 

De ce este DRM atât de importantă pentru autorităţile competente (AC) şi ONG-uri??

Prevenţie şi remediere

Revenirea la condiţiile anterioare incidentului

Excluderea compensaţiei materiale

Remedierea complementară şi remedierea compensatorie

Tipuri de răspundere DMR

Aspecte modificabile

NOTA BENE!

 

 

 

Ştiinţa în sine şi ştiinţa politică au acelaşi scop - de a proteja mediul.  Cu toate astea, priorităţile sunt diferite. Decidenţii politici au conştiinţa faptului că resursele sunt limitate şi se confruntă permanent cu necesitatea de a le împărţi echitabil între diferitele domenii. În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă susţin în mod continuu necesitatea din ce în ce mai acută de a investi în protejarea, iar acolo unde este cazul, în repararea mediului înconjurător.

 

În acest context, DRM a fost considerată directiva de vis, în principal datorită faptului că introduce principiul “Poluatorul plăteşte!”

Directiva 2004/35/CE privind răspunderea faţă de mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi remedierea prejudiciului adus mediului, modificată de Directivele 2006/21/CE şi 2009/31/CE – transpusă total

OUG nr. 68/2007 (MO nr. 446/29.06.2007) privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Lege nr. 19/2008 (MO nr. 170/05.03.2008), modificată prin OUG nr. 15/2009 (MO nr. 149/10.03.2009) aprobată prin Lege nr. 308/2009 (MO nr. 680/09.10.2009), completat de OUG nr. 64/2011 (MO nr. 461/30.06.2011)

 

 

De ce este DRM atât de importantă pentru autorităţile competente (AC) şi ONG-uri??

 

Prevenţie şi remediere

 

Directiva conţine parte de prevenţie şi parte de remediere.

În Europa, au existat legi şi măsuri înainte de introducerea DRM. Soluţia propusă de acestea în cazul unui incident era compensarea tradiţională a prejudiciului. (Ex: substanţe vărsate într-un râu – moarte peştilor – câţi peşti au murit? Cât ar fi câştigat pescarii din vânzarea acestora – plata preţului)

 

 

Revenirea la condiţiile anterioare incidentului

Se consideră că resursele nu se menţin întotdeauna la acelaşi nivel – starea iniţială are fluctuaţii normale.

 

  

Un incident determină o modificare a capacităţii mediului de a-şi păstra viabilitatea şi crează o fluctuaţie mai mare decât cea existentă (starea iniţială).

 

Datorită DRM, remedierea zonelor afectate în urma unui incident trebuie făcută de operator. Însă nu orice acţiune de reparare este suficientă: DRM include principiul revenirii la condiţiile anterioare incidentului – baseline conditions.

 

 

Excluderea compensaţiei materiale

 

În acelaşi timp, conştientizând că această revenire la condiţiile anterioare poate lua timp, se consideră că societatea are nevoie de o compensaţie – pentru timpul în care nu s-a putut folosi de zona sau serviciile afectate. Valoarea DRM constă în aceea că exclude compensaţia materială – dacă operatorul plăteşte, suma trebuie folosită pentru remedierea daunelor.

 

 

Remedierea complementară şi remedierea compensatorie

 

Acţiunile de remediere primară sunt măsurile de urgenţă luate imediat după incident. Atunci când acestea nu restaurează condiţiile anterioare incidentului, e nevoie de măsuri complementare. Pierderea interimară este calculată pentru perioada în care publicul a fost lipsit de accesul sau folosinţa respectivei zone sau a serviciilor, iar pentru a o acoperi, se aplică remedierea compensatorie.

 

Acţiunile de remediere compensatorie pot fi făcute într-un loc diferit de ce al incidentului şi pot implica diferite tipuri de resurse sau servicii. Nu e obligatoriu să se acţioneze direct asupra indicatorului de bază (baseline indicator), dar rezultatul acestor măsuri trebuie să aibă efect asupra acestui indicator. (Ex. îmbunătăţirea condiţiilor din apa unui afluent al râului principal, cu scopul creşterii numărului de peşti care vor veni în râul principal, care a fost afectat în urma incidentului. Indicatorul de bază = peşti)

 

 

Tipuri de răspundere DMR

Sunt două tipuri de răspundere menţionate de DRM:

·         Răspunderea obiectivă – atunci când activitatea desfăşurată de operator se încadrează în cele menţionate în Anexa 3 – în cazul daunelor aduse solului şi apelor

o   necesită un permis pentru prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC);

o   necesită un permis/licență pentru deșeuri;

o   implică deversări în medii acvatice;

o   utilizează transportă substanțe periculoase precum produsele chimice;

o   este legată de captări de apă;

o   utilizează, prelucrează, elimină etc. substanțe sau preparate periculoase, produse de protecție a plantelor sau produse biocide

o   evacuează în mod deliberat în mediu organisme modificate genetic;

o   transportă deșeuri;

o   gestionează deșeuri miniere;

o   implică captarea și stocarea dioxidului de carbon

·         Răspundere bazată pe culpă - numai în cazul daunelor aduse speciilor protejate şi habitatelor acestora.

 

Aspecte modificabile

·         1.3.3. Fără a aduce atingere regulilor stabilite la pct. 1.3.2. şi conform art.18 din ordonanţa de urgenţă, agenţia locală pentru protecţia mediului este abilitată să decidă că nu este necesar a se lua măsuri suplimentare reparatorii în cazul în care:

 (b) costul măsurilor reparatorii care trebuie luate pentru atingerea stării iniţiale sau a unui nivel similar ar fi disproporţionat în raport cu beneficiile de mediu aşteptate.  – „Costul reparării, altfel spus, răspunderea operatorului, este disproporționat în cazul în care acesta depășește valoarea pierdută din cauza daunei (sau beneficiile de mediu obținute prin intermediul reparării)”.                                           (http://ec.europa.eu/environment/legal/liability/pdf/eld_brochure/RO.pdf)

 

·         c) prejudiciul asupra solului – orice contaminare a solului, care reprezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană, care este afectată negativ ca rezultat al introducerii directe sau indirecte a unor substanţe, preparate, organisme sau microorganisme în sol sau în subsol;

Unele organizaţii de mediu şi ONG-uri susţin excluderea acestei menţiuni din directivă, argumentând că poluarea solului în sine, fără efect obligatoriu asupra sănătăţii umane, e suficient de periculoasă pentru a fi amendată în sine.

 

 

NOTA BENE!

! DRM se referă la resurse sau servicii care sunt/au fost afectate sau ameninţate să fie afectate.

În cazul în care se optează, pentru acţiunile de remediere complementară, pentru îmbunătăţirea unui alt habitat (cu condiţii asemănătoare), dacă acea îmbunătăţire ar fi fost făcută oricum, de alţi actori, NU SE CONSIDERĂ remediere complementară. E necesară acţionarea voluntară într-un loc care nu ar fi beneficiat de îmbunătăţire.

! În cazul măsurilor de remediere complementară, se poate face apel la ONG-uri sau alţi actori pentru liste cu proiecte de interes pentru zona respectivă.

 

! Tipurile de actori implicaţi în DRM:

Autorităţile competenţe şi operatorii – au DATORIA (deşi nu au obligaţia legală) de a preveni, de a monitoriza şi de a lua măsurile pentru remedierea daunelor

Experţii – nu au obligaţii, dar POT ALEGE să inter

vină, când consideră că acest lucru e necesar.

ONG-urile – au DREPTUL de a interveni pentru raportarea cazurilor - watchdog 

multumim pentru imagine

 

 

 

! State-of-the-artnivelul existent de dezvoltare (poate fi adus în discuţie când un incident s-a produs chiar dacă operatorul a acţionat în conformitate cu condiţiile din autorizaţie – dar la momentul emiterii autorizaţiei, circumstanţele existente/riscurile cunoscute erau diferite )

! Permit defenceapărarea bazată pe autorizaţie (se poate invoca numai atunci când activitatea a fost efectuată în deplină concordanţă cu condiţiile impuse de permis)

! Tipping pointpunct critic (stabilirea punctelor critice pe baza unui input ştiinţific cât mai relevant)

! Human use – concept referitor la felul în care oamenii sunt afectaţi – prin aceea că nu se mai pot bucura de anumite activităţi cu scop recreativ, hobby-uri etc – datorită incidentelor care au afectat mediul. Sunt excluse efectele economice, materiale sau financiare. (ex: plimbări într-o anumită pădure sau zonă, pescuit etc)

! Programele de asigurări generale nu sunt suficiente pentru a acoperi riscurile prevăzute de DRM. Conform unui raport al Internaţional Underwriting Association ) – „Riscurile de mediu – asigurate sau nu?” – „Decalajul dintre riscurile acoperite de sistemele tradiţionale de asigurări şi paleta extinsă de răspundere în ceea ce priveşte mediul a devenit inconfortabil de amplu şi va continua să se extindă.”

 

Broșura DRM, aici

DRM pe scurt, aici

Pentru textul integral al OUG nr. 68/2007, dati-ne de veste pe office.cedd@gmail.com 


Next
Next
Previous

CEEP

Next